Ei”¦ se măsoară cu ei înșiși” (2 Corinteni 10:12)
O definiție a succesului este următoarea: “dobândirea averii și a faimei”. Dar câtă avere îți trebuie pentru a avea succes? Câtă faimă? Ai în minte un plan de realizat? Se întâmplă să te compari cu alții?
Dar dacă te-ai hotărât să te dedici creșterii unor copii cu caracter sau slujirii bisericii și comunității din care faci parte? Asta înseamnă că ai mai puțin succes? Nu. Succesul înseamnă să faci tot ce poți, cu ce ai la îndemână, în orice moment al vieții.
Biblia ne avertizează: “ei, prin faptul că se măsoară cu ei înșiși și se pun alături ei cu ei înșiși, sunt fără pricepere”. Când joci jocul comparațiilor, ești ca cele două vaci care au văzut camionul cu lapte trecând pe lângă ele, având scris pe el: “pasteurizat, omogenizat, îmbogățit cu vitamina A”. Una dintre vaci i-a zis celeilalte: “Te face să te simți în plus, nu?”
Dumnezeu te va ajuta să fii tot ceea ce poți fi, dar El nu te va ajuta să fii altcineva. Dacă îți îndrepți atenția spre ceea ce nu ești, prin faptul că te compari cu altcineva, pierzi din vedere ceea ce trebuie să devii. Ai auzit vreodată de regula optsprezece/patruzeci/șaizeci?
Când ai optsprezece ani, te îngrijorezi referitor la ce cred ceilalți despre tine. La patruzeci, îți dai seama că nu prea contează ce cred despre tine. La șaizeci, îți trece prin minte că majoritatea dintre ei nici măcar nu se gândeau la tine! Viața lui Pavel s-a schimbat complet cu o întrebare: “Doamne, ce vrei să fac?” (Faptele Apostolilor 9:6).
Numai când îți pui această întrebare descoperi cine ești și ce te-a chemat Dumnezeu să fii.
