“Dacă vor tăcea ei, pietrele vor striga” (Luca 19:40)
Se spune că atunci când oamenii de știință sparg “materia” din care este compus universul, această materie conține de fapt niște molecule muzicale. În Biblie citim că Fariseii au vrut să-i reducă la tăcere pe cei ce-L lăudau pe Domnul, iar Isus le-a spus: “dacă vor tăcea ei, pietrele vor striga”.
Biblia mai vorbește de copaci care bat din palme lăudându-L și de oceane și munți care îl preamăresc pe Dumnezeu. Toată creația este menită să-L laude, iar când tu nu o faci, acea conexiune cu Dumnezeu nu se realizează și ai un gol lăuntric pe care nimic altceva nu-l poate umple. David a spus: “Ca tămâia să fie rugăciunea mea înaintea Ta, și ca jertfa de seară să fie ridicarea mâinilor mele!” (Psalmul 141:2).Aici, cuvântul “rugăciune” din ebraică înseamnă “cântări de laudă” și în Biblie se întâlnește de 72 de ori în acest context. Așa că, începe să-i cânți laudă lui Dumnezeu!
Chivotul Legământului a reprezentat trei lucruri: victorie, călăuzire și prezența lui Dumnezeu. Nu e de mirare că poporul Israel s-a simțit pierdut fără el. Dar să observăm cum l-au readus din tabăra dușmanilor filisteni: .David și tot Israelul jucau înaintea lui Dumnezeu cu toată puterea lor, cântând și zicând din arfe, din lăute, din tobe, din chimvale și din trâmbițe.” (1 Cronici 13:8).
Să remarcăm expresia: “cu toată puterea lor”. Gata cu lauda fără valoare și de pe buze! Laudă-L cu inima și sufletul! Închinarea aduce părtășie cu Dumnezeu. Când a venit vorba de a rezidi Ierusalimul, cântăreții au fost la fel de utili pentru reușita operațiunii ca soldații și zidarii. De fapt, rolul lor a fost atât de important încât au fost plătiți să facă asta (Neemia 11:23). Așa că începe să-L lauzi pe Dumnezeu!
