02 februarie – Rolul rugăciunii în misiune

0
56

Text: Fapte 10:9-24, Luca 10:2

Verset de aur: Luca 10:2 Și le-a spus: “Secerișul e mult, dar lucrătorii sunt puțini. Rugați-l, așadar, pe stăpânul secerișului să trimită lucrători la secerișul lui”.

Ideea centrală
: Dumnezeu răspunde rugăciunilor, coordonează destinele oamenilor ca să se întâlnească și să se vestească evanghelia, aduce un legământ nou cu oamenii ““ legământul prin Hristos, și își revelează tot mai mult planurile de mântuire în Scriptură și în istorie.

Explicații contextuale și exegetice:

Textul lecției face parte dintr-un pasaj pivot din cartea Fapte, anume, Fapte 8-12, în care se schimbă direcția vestirii evangheliei, de la Iudei la neamuri. Până în Fapte 8 evanghelia a fost vestită cu succes în Ierusalim și Samaria, a crescut mult numărul credincioșilor, dar a început și persecutarea creștinilor. În Fapte 8 se convertește famenul etiopian, ministru de finanțe la curtea reginei Etiopiei, prin evanghelizarea făcută de Filip, apoi în Fapte 9 se convertește Saul persecutorul, prin intervenția lui Isus Cel înviat în glorie, apoi Corneliu, căpitanul roman, prin evanghelizarea făcută de Petru.

Apostolul Petru este pregătit de Dumnezeu în mod special și chemat să vestească evanghelia și păgânilor. El știa porunca Domnului de a merge să vestească evanghelia tuturor neamurilor (Matei 28.28), dar și el și alți iudei aveau mari rețineri, deoarece nu le era clar în ce fel puteau păgănii să creadă în Hristos cel promis evreilor, și se întrebau dacă trebuia ca păgânii să devină evrei ca să fie mântuiți sau nu; de asemena, nu știau cum le va da Dumnezeu și lor pocăința și darul Duhului Sfânt. Pasajul din Fapte 10-12 răspunde la toate aceste întrebări (vezi și Fapte 15).

Dumnezeu răspunde rugăciunilor lui Corneliu și îi dă o confirmare clară și călăuzire printr-un înger ca să îl caute pe Petru și să îl cheme la Caesarea. De asemenea, Dumnezeu îl pregătește pe Petru printr-o viziune și o intervenție directă a Duhului Sfânt.

Prin viziunea repetată de trei ori, ca să îi sublinieze importanța, Dumnezeu îl convinge pe Petru că Dumnezeu este acela care schimbă istoria și hotărăște statutul oamenilor: păgânii nu sunt necurați sau întinați, deoarece Dumnezeu are de gând să îi primească, să îi mântuiască prin Hristos, și să le dea și lor harul pocăinței și Duhul Sfânt.

Atât Petru cât și Corneliu au o vie și reală relație personală cu Dumnezeu prin rugăciune, și ambilor Dumnezeu le răspunde cu claritate și în mod coordonat. Dumnezeu conduce cu mână sigură istoria Bisericii și răspunde rugăciunilor oamenilor evlavioși în așa fel încât voia lui să fie bine înțeleasă și dusă la îndeplinire, prin misiune și slujire.

Aplicații / considerente misiologice:

Întâmplarea istorisită aici este o încurajare pentru noi că Domnul răspunde la rugăciunile noastre. Domnul lucrează în viața celor care Îl caută și în viața celor care se pun la dispoziția Lui. Corneliu Îl caută pe Dumnezeu și se roagă fierbinte, adesea, iar Dumnezeu îi răspunde. Coordonarea răspunsurilor arată că Dumnezeu este Cel care conduce misiunea. Dacă dorim să vestim evanghelia și ne rugăm Lui, El poate să aducă împreună “cererea” și “oferta”, și ne ajutăm să îi întâlnim pe acei oameni care Îl caută pe Dumnezeu și sunt pregătiți să Îl primească ca Domn în viața lor.

Responsabilitatea creștinilor se vede, de asemenea, cu claritate. Răspunsurile la rugăciuni sunt date printr-un înger și printr-o viziune, dar acestea nu țin loc de vestirea evangheliei. Evanghelia trebuie vestită de oameni.

În plus, în viziunea lui Petru, Dumnezeu apare ca fiind sursa legămintelor și a regulilor. Dacă El a spus în trecut că anumite animale sunt hrană interzisă, a făcut-o din cauză că dorea să îi învețe pe evrei ““ dar și pe noi, anumite simboluri și reguli etice de sfințenie și curăție. Tot El însă poate să liberalizeze hrana și să desființeze regulile vechi despre animale curate și necurate, dacă dorește să ne învețe alte învățături, alte simboluri. În viziunea dată lui Petru, învățătura este aceea că, dacă Dumnezeu face lucrurile curate, ele sunt curate, și nimeni nu are dreptul să le numească altfel. Cu alte cuvinte, și neamurile au acces la mântuire, Hristos este și Mântuitorul lor. Concluziile pot merge și mai departe însă: acum se poate înțelege mai bine de ce legământul vechi, al Legii de pe Sinai, a trecut și nu mai este în vigoare: Dumnezeu l-a înlocuit prin legământul lui Hristos, prin jertfa lui Hristos și prin coborârea Duhului Sfânt asupra credincioșilor (nașterea din nou). Domnul ne-a chemat la o realitate nouă, mântuirea tuturor neamurilor, de aceea inimile ar trebui să ne fie înflăcărate de dragul lor și a vestirii evangheliei, de dragul misiunii. Merită să ne rugăm cu căldura pentru mântuirea oamenilor și să fim gata să mergem acolo unde ne trimite Dumnezeu.

Întrebări pentru discuții:

1.Ce prejudecăți ai tu față de alții, în legătură cu vestirea evangheliei: merită sau nu merită oamenii să fie mântuiți, merită sau nu merită să le spui despre Hristos?

2.Crezi că explicația dată de Domnul în cadrul viziunii lui Petru atrage atenția că revelația este progresivă (se face treptat, și din ce în ce mai profund)?

3.Ce loc are tradiționalismul în viața ta?

4.Înțelegi autoritatea Domnului în definirea misiunii, în coordonarea destinelor oamenilor, în trimiterea misionarilor?

5.Ce loc are rugăciunea în viața ta, ești un om al rugăciunii?

Dr. Octavian Baban,

Pastor, Biserica Sfânta Treime, București

Membru al echipei de redactare a Calendarului de Studiu 2014

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.