Doi baietei ai unei familii dintr-o biserica creau probleme pastorului în mod constant, iar parintii nu faceau nimic pentru a-i corecta. Asa ca pastorul a cerut asistentului sau ca atunci câd baietii aveau sa tulbure din nou serviciul de dimineata, sa-i ia si sa-i duca în biroul lui si sa-l astepte acolo. În duminica urmatoare, baietii au aparut cu cu aceiasi vigoarea ca de obicei. Dupa ce au discutat si au râs împreuna si au facut avioane din buletinele bisericii, asistentul i-a luat si i-a dus în biroul pastorului. Când pastorul a terminat slujba, a venit în birou l-a luat pe Billy în brate si l-a întrebat: “Billy, stii unde este Dumnezeu?” (prin aceasta întrebare pastorul astepta ca Billy sa-si dea seama ca este în casa lui Dumnezeu). Billy însa nici nu s-a uitat la pastorul sau si a ramas tot timpul tacut. “Billy, stii unde este Dumnezeu?” a repetat pastorul întrebarea. Pentru ca Billy tacea si de acest data, pastorul i-a spus si mai apasat: Am sa te întreb pentru ultima data : Stii unde”¦”
Fara sa mai asculte întrebarea pastorului, în acele momente Billy a a alergat pe usa, l-a apucat pe fratele sau si a strigat: “Hai sa plecam de aici!” Dupa ce au alergat pâna acasa cei doi copii sa-u dus repede în dormitor, unde Billy a început sa-si împacheteze hainele. Nedumerit de cele petrecute, fratele sau l-a întrebat: “Ce a spus predicatorul de te grabesti asa de tare?” Plin de naduf Billy i-a raspuns: “pastotrul a vazut ca Dumnezeu lipseste si crede ca noi stim unde este!”
Nu-i asa ca întrebarile nostre ramân uneori fara raspuns, pentru ca nu sunt întelese ? Pentru a-i ajuta pe altii sa stie unde este Dumnezeu, trebuie ca noi mai întâi sa traim ca în prezența Lui.
