Crăciunul ne-amintește…

2
604

Crăciunul ne-amintește de o seară
Când corul îngeresc a intonat duios
O melodie în acorduri de fanfară
Cum n-a mai fost până atunci în țară
Vestind că s-a născut Isus Hristos.

Au auzit-o și păstorii-n consternare
La Betleem sub cerul înstelat
Se intrebau:�Ce să însemne oare?�
Dar îngerul le-a dat clarificare:
�Azi Dumnezeu din Cer s-a întrupat�

Crăciunul ne-amintește că odată
Era o părtășie minunată în Eden
Dar ființa omenească fost-a înșelată
De Lucifer rebelul, ființa lepădată
In adâncul întunecatului teren.

Urmat-au secole de răzvrătire
De păcate ce-L revoltau pe Creator
Păcatele sunt zid de despărțire
Sunt dușmanii vieții de sfințire
Era nevoie de-un ceresc Mântuitor.

Și s-a născut Isus în ieslea umilinței
Nu într-o casă, nici în palat luxos
Să ne împace-apoi cu Domnul biruinței
Să ne dezlege de starea neputinței
Să părăsim și lumea și traiul păcătos.

Crăciunul ne-amintește de profeții
Ce prevesteau venirea lui Mesia
Și îndemnau locuitorii și drumeții
S-aștepte cu credință zorii dimineții
Când s-a sfârși-ntunericul și pribegia,

Când va apare Luceafărul strălucitor
Cu razele-i gingașe și falnica lumină
Și vor cunoaște toți ce Tată-ndurător
Și răbdător; desăvârșit conducător
Ne-a cercetat și ne-a spălat de vină.

Crăciunul ne-amintește cum păcatul
Aduce doar ruină, plâns și devastare
Cărarea o îndepărtează de-Mpăratul
Iar omul derutat devine inculpatul
Ce-așteaptă doar o justă condamnare.

Ne-amintește și de șansa de reabilitare
A celor scufundați în marea de nelegiuiri
A celor ce au părăsit cucernica purtare
Și nu au înțeles că pocăința-i renunțare
Și L-au primit pe Fiul omului cu prigoniri.

Și L-au primit cu-n duh de-mpotrivire
Crezând că a venit să strice legi străbune
Dar El era venit să schimbe vechea fire
Să semene în om sămânța de iubire
Să-ndrume la viață de evlavie și rugăciune

Crăciunul ne-amintește și de locul
Ce fost-a părăsit de Regele slăvit
Când s-amplinit și vremea și sorocul.
Când a sădit în inimi dorințele ca focul
De-a fi-n același loc cu El, necontenit.

Să nu uităm nicicând că întruparea
Era menită să ne scape de pierzare
Că El s-a coborât la noi cu-ncredințarea
Că poate transforma în om purtarea
Ce-i va da dreptul la Cer și-ncununare.

2 COMENTARII

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.