Viata de familie – Lectia 12

Lecția 12

Rolul soției

Versete de memorat:

Nevestelor, fiți supuse bărbaților voștri ca Domnului; căci bărbatul este capul nevestei, după cum și Hristos este capul Bisericii, El, Mântuitorul trupului. Și după cum Biserica este supusă lui Hristos, tot așa și nevestele să fie supuse bărbaților lor în toate lucrurile.
Efeseni 5: 22-24

Adevărul central:

Rolul soției este de a fi un ajutor potrivit, supunându-se, respectând și iubindu-și soțul.

Introducere:

Familia ideală este formată dintr-un bărbat și o femeie credincioși lui Dumnezeu, uniți pe viață prin legământ, din dragoste și în voia lui Dumnezeu, care împlinesc bucuroși scopul și rolul lui Dumnezeu pentru ei.

Am aflat în lecția trecută că Dumnezeu are roluri bine stabilite pentru fiecare partener și că împlinirea fiecăruia depinde de modul în care își respectă locul. Ca parte a blestemului ce a urmat căderii omului, pentru fiecare partener, împlinirea rolului însemna o luptă împotriva “normalului”. Pentru Eva era “normal” să dorească să conducă, dar trebuia să fie supusă lui Adam. Pentru Adam era “normal” să lase conducerea pe seama Evei, dar trebuia să își ia rolul în serios cu sudoarea frunții lui. Am observat că rolul soțului în familie se concretizează în ideea iubirii, care înseamnă a conduce slujind, a jertfi altruist și a investi permanent. Să identificăm acum care este rolul soției.

ROLUL SOțIEI

Din punct de vedere al poziției, soțul este liderul familiei iar soția este ajutorul potrivit. Aceasta nu înseamnă inferioritate, ci funcționalitate. Soția a fost creeată cu un alt rol care i se potrivește și care o împlinește cu adevărat.
Pentru aceasta apostolul Pavel le spune soțiilor că trebuie să fie supuse soților. Cu siguranță că, în contextul campaniei diabolice de emancipare a femeii, ideea supunerii sună straniu și arhaic.

Ce înseamnă a fi supusă?

Termenul original pentru supunere este HUPOTASSO, un cuvânt compus din HUPO ““ care înseamnă “sub” și TASSO ““ care înseamnă “a așeza în ordine”. A fi supus, din punct de vedere etimologic însemnă a te așeza (sau a fi așezat) sub autoritate. Ideea de supunere apare în mai multe contexte, cu privire la mai multe lucruri sau persoane și apare la toate cele trei diateze:
a. Pasivă ““ în Romani 8:20 se spune că firea, în acel caz natura, creația, a fost ____________________________________. Ea nu a avut nici o opțiune;
b. Activă ““ în Filipeni 3:21 apostolul Pavel își bazează credința învierii, în puterea Domnului Isus de _________________
____________________________; Domnul va exercita
autoritatea Sa și Își va supune chiar și moartea.
c. Reflexivă – în 1 Petru 2:13 credincioșii sunt sfătuiți să se supună autorităților, iar robii să se supună stăpânilor lor (v.18). În acest caz, este o acțiune voluntară pe care o face cineva fără a fi forțat împotriva voinței lui.

Cel mai fericit caz este cel al unei soții, care a decis să fie supusă soțului înainte de a se căsători, și a consfințit aceasta prin legământul căsătoriei. Supunerea ei nu este față de un șef autoritar, ci față de un soț iubitor și pe care îl iubește. Ea nu este supusă de către soț, ci se supune bucuroasă.
Reversul supunerii este rebeliunea. John MacArthur, comentând textul din 1 Corinteni 11:3-12 arată că “în societatea din Corint, exista așteptarea ca femeile să fie supuse, iar acoperirea capului se făcea ca semn al supunerii, modestiei și umilinței. Doar două tipuri de femei erau dezvelite: prostituatele și feministele. … Feministele se dezveleau ca un semn de protest.” Pavel le spune să se acopere pentru ca toți să înțeleagă că Biserica lui Hristos nu este rebelă față de principiul stabilit de Dumnezeu.
Supunerea nu este doar o idee teoretică, ci are profunde implicații practice. O soție supusă va face o prioritate din familia ei, va accepta conducerea soțului, pe care îl va iubi și respecta.

1. Familia prioritară

Relația cu Dumnezeu este viața soției supuse, așa că nu este în competiție cu celelalte responsabilități. Pentru ea, familia este cea mai importantă responsabilitate umană. A face din familie o prioritate a fost înțeleasă în decursul anilor în două feluri: (1) soția să fie casnică sau (2) soția să nu pună slujba, sau cariera înaintea familiei.
Oricare opțiune este astăzi dificilă pentru că societatea definește o femeie de succes în termenii carierei, a banilor și a farmecului exterior. Iată femeia “ideală” așa cum este ea prezentată în mass media: coboară dintr-o mașină personală de ultimă generație, îmbrăcată incitant după o renumită casă de modă, cu o geantă diplomat în mână, vorbind la telefonul mobil în timp ce stă pe scările rulante care o duc spre birou. Acolo muncește din zori până seara, ia masa la restaurant cu partenerii de afaceri, fiind cotată ca o persoană de succes. Pentru că are o muncă sedentară este abonată la cel mai vestit salon de înfrumusețare și la cea mai performantă sală de fitness. Cumpărăturile le face de la firme recunoscute, direct prin internet. Banii nefiind o problemă, în timpul liber își plimbă cățelul pe care a dat prețul unei mașini, iar concediul îl petrece cu alți parteneri pe una din plajele însorite din Hawai sau insulele Bahamas.
În această imagine nu se regăsește soțul, copiii și căminul ei. Prezența lor ar fi o piedică în calea carierei, a realizării ei. Se pare că acesta este pomul din mijlocul grădinii pentru “Adam” și “Eva” ai zilelor noastre.
Creștinii mileniului trei trebuie să asculte de Dumnezeu și să nu se lase seduși de pofta firii pământești, pofta ochilor și de lăudăroșia vieții. Să analizăm cele două opțiuni puse înaintea celor care doresc să facă o prioritate din familie.

a. Soția să fie casnică
În 1 Timotei 5 sunt două referiri la această idee în contextul discuției despre femeile văduve. O adevărată văduvă este cea care nu are nici un venit, pentru că toată viața s-a ocupat de casă. (v.9-10). Ea nu trebuie să caute serviciu, ci să fie ajutată de copii, iar dacă nu are, de biserică. Văduvele tinere sunt sfătuite să se căsătorească și (v.14)_________________________.
În Tit 2:4″“5, soțiile trebuie să fie cumpătate, cu viață curată, _______________________________________________.
Acest statut de soție casnică oferă timpul necesar pentru treburile casei, pentru investiția în educarea copiilor și în lucrarea lui Dumnezeu.
Oricum, simplul fapt că o soție este casnică, nu înseamnă că automat soțul ei se va simți iubit și copii vor crește frumos. Ea, fiind acasă, trebuie să muncească și să investească foarte mult pentru ca rezultatul să fie cel dorit. A sta ore în șir în fața ecranului și a da copiilor doar mâncare, nu îi ajută nici spiritual, nici educațional.

b. Soția să nu sacrifice familia pentru carieră
Imaginea cea mai reușită în acest sens este femeia descrisă în Proverbe 31:10-31. Aici este prezentată o femeie care se ocupă întâi de casă și apoi se ocupă de afaceri.
– ca valoare este (v.10)____________________________
– ca încredere (v.11) ______________________________
– își sprijină soțul (v.12)___________________________
– face cumpărături pentru casă (v.13-14) ___________________
– se sacrifică (v.15) ______________________________
– ia inițiative administrative (v.16) ____________________
– muncește cu spor (v.17-19) ________________________
– asigură provizii pentru viitor (v.21-22, 25) _____________
– se implică în caritate (v.20) ____________________________
– abia după ce a rezolvat toate problemele de acasă, ea se ocupă de afaceri (v.24). Aceasta nu o împiedică să supravegheze treburile din casă (v.27).
O astfel de soție este lăudată de copii și de soț (v.28) și este plăcută lui Dumnezeu pentru că se teme de El (v.30b).

Nici unul din aceste modele nu este lipsit de posibile dezavantaje. Dacă soția este casnică, s-ar putea să se simtă frustrată de lipsa vieții sociale, cu toate că în lucrarea lui Dumnezeu există activitate socială suficientă. Și din punct de vedere financiar s-ar putea să fie mai greu cu un singur salariu, cu toate că Dumnezeu îi poate binecuvânta în așa fel încât să nu ducă lipsă. Dacă soția lucrează, este pericolul să fie tot mai implicată în afaceri și în timp scurt să pună slujba înaintea familiei. Există și posibilitatea să găsească un alt bărbat cu care să petreacă mai mult timp decât cu soțul…

Alegerea între cele două modele trebuie să o facă fiecare familie, cu seriozitate, asumându-și responsabilitățile care decurg din decizia luată.

2. Acceptarea conducerii soțului

Aceasta este esența ideii de ajutor potrivit. O soție înțeleaptă (Prov.14:1) __________________________________ .
Ea nu va fi în opoziție față de soțul ei, ci va sprijini inițiativele lui. Ea va rezista ispitei de a fi cicălitoare sau supărăcioasă (Prov. 21:9). Eforturile soților vor fi concentrate în aceeași direcție. Soția nu se va simți amenințată de soț dacă el are succes. Ei sunt o chipă care cooperează, fără a exista ideea competiției între ei.

În cazul unui soț pasiv, care a abdicat de la conducere, o soție înțeleaptă nu îi va lua locul, ci îl va încuraja să conducă. Exemplul Deborei este folositor și în contextul familiei (Judecători 4:4-9). Ea nu a acceptat poziția de lider, ci s-a așezat sub autoritatea unui bărbat.
În cazul unui soț dictator, care ia decizii fără să se consulte cu soția, soluția este tot supunerea. Împotrivirea față de planurile lui nu ar face altceva decât să îl învrăjbească și să îngreuneze o posibilă deschidere pentru colaborare.

Știind că responsabilitatea deciziilor din familie aparține soțului, soția ar trebui să se simtă protejată de Dumnezeu. Ea are doar poziția de sprijin, sfătuitor, al soțului, nu factor de decizie. O soție înțeleaptă îi spune soțului părerea ei, dar lasă decizia pe seama lui.
Excepția de la această regulă este cazul în care soțul îi cere soției să acționeze împotriva lui Dumnezeu. Fiindcă autoritatea soțului este delegată de Hristos, el ar trebui să conducă, așa cum ar conduce Hristos, să ceară ce ar cere Hristos, iar soția să asculte ca și cum ar asculta de Hristos. Acest lucru nu înseamnă că dacă un soț nu este creștin, soția nu trebuie să îi fie supusă, ci doar că ea nu se poate scuza de păcatele ei pe motivul că a fost supusă soțului.

3. Iubirea soțului

Apostolul Pavel scrie în Tit 2:4b că soțiile trebuie să _______________________________________________.
Nu numai soțul trebuie să iubească, ci și soția. Aceasta înseamnă că ea va dori să îi împlinească nevoile lui. Soțul este “al ei” și ea este “a lui”. Fiecare este de acum stăpân pe trupul celuilalt.
În poemul cel mai vechi care cântă dragostea conjugală, Cântarea Cântărilor, soția vede în soțul ei persoana în a cărui umbră se simte bine. El are inițiativa, el o protejează, el o iubește, iar ea, la rândul ei îl iubește. A existat un moment, în care soțul ar fi vrut să îi dăruiască dragostea lui, dar soția a pus comoditatea ei mai presus decât dragostea pentru soț (cap.5). Acest conflict a fost rezolvat în prima lor întâlnire (cap. 6), în care soțul nu o ceartă ci îi spune cuvinte frumoase, pentru că dragostea biruiește.

4. Respectul față de soț

Expresia cu care se încheie pasajul din Efeseni, “și femeia să se teamă de bărbat” (5:33b), transmite ideea unui respect special pentru soț. Această idee vorbește în mod direct despre caracterul ei. În inima soției credincioase se află cinstea pentru soțul ei. Ea nu îl ascultă cu pumnii încleștați sau scrâșnind din dinți. Soțul ei este darul lui Dumnezeu pentru ea și îl apreciează ca cea mai importantă ființă umană din viața ei.
În 1 Petru 3, este descrisă soția care cucerește inima soțului ei prin ceea ce nimeni nu îi poate lua ““ frumusețea nepieritoare a unui spirit blând și liniștit. El se simte în siguranță lângă ea, îi dorește compania relaxantă, se desfătează în modul frumos în care i se adresează. El știe că soția lui este sinceră și nu se teme de duplicitatea sau infidelitatea ei. Soția care își respectă soțul nu încearcă să compenseaze prin împodobirea exterioară ceea ce nu are în interior. Ea este cu adevărat cununa bărbatului ei.
În momente de slăbiciune, soția este acolo, cu dragoste, gata să îl încurajeze, să îi ridice privirile în sus și să îl asigure de sprijinul ei. Ea nu râde de el când a falimentat și nu îi contabilizează greșelile. Ea îi transmite ideea că orice ar fi, în orice situație ar fi soțul, se va bucura de cinstea și respectul ei. Știind că una din nevoile mari ale unui soț este respectul (admirația) soției, soția înțeleaptă își va proteja soțul respectându-l. Un soț cu o astfel de soție, este practic, imposibil de corupt.

ACUM ȘTII

Î. Cum ai rezuma într-un cuvânt rolul soției?
________________________________________

Î. Ce implică aceasta?
1. ___________________________________________
2. ___________________________________________
3. ___________________________________________
4. ___________________________________________

PROIECT

1. Pentru căsătoriți

a. Dacă ești soț

Asigură-te că îți iubești cu adevărat soția. Revizuiește lecția precedentă. A iubi cu adevărat soția înseamnă a-i face supunerea ușoară.

b. Dacă ești soție

Cine este pe scaunul decizional în familia ta?

Dacă soțul nu conduce, nu prelua tu conducerea, ci încurajează-l să o facă!

Unde te-ai poziționa pe o scară a supunerii față de soț?

Nesupusă Supusă deplin
_____________________________________________________

Dar soțul tău, unde te-ar poziționa?

Roagă soțul să completeze următorul tabel și discutați apoi rezultatul împreună.

Care sunt trei proiecte în care el dorește să conducă familia Cum vede el participarea soției ca ajutor potrivit

Scrie-i o scrisoare comunicându-i ce apreciezi la el, și că te bucuri că ești sub autoritatea lui!

Care sunt trei nevoi ale soțului tău pe care ai dori să le împlinești tu?

2. Pentru necăsătoriți

a. Dacă ești băiat

Pregătește-te să fii un lider implicat în proiecte mari pentru care Dumnezeu să îți dea un ajutor potrivit. Dacă nu ai nimic de făcut, nu ai nevoie de ajutor.

Dacă ar fi să scrii o ofertă de slujire alături de tine, pe care să o citească fetele credincioase, ce ai scrie?

Există ispita să te simți bine când prietena ta nu se supune părinților sau liderilor din biserică. Nu te bucura prea tare, după căsătorie nu îți va fi supusă nici ție.

b. Dacă ești fată

Când te gândești la un băiat, întreabă-te: este el persoana care să mă inspire în ce privește autoritatea? Aș dori să fiu sub autoritatea lui? Are o “platformă program” care să mă atragă?

Dumnezeu a fost așa de bun încât ți-a oferit multe oportunități pentru a te pregăti în vederea căsătoriei. Exersează supunerea în următoarele domenii:

– față de Domnul ““ Iacov 4:7;

– față de părinți ““ Efeseni 6:2;

– față de frații din biserică ““ Efeseni 5:21;

– față de persoane în vârstă ““ 1 Petru 5:5.