Misiune.ro » Resurse Crestine » Predici »
16. Crearea omului ca bărbat şi femeie
( Saturday, 4 May, 2013 )

– Gen.1:18-24;5:1-2 (Gen.5:2)

Unul dintre aspectele plăsmuirii omului după chipul lui Dumnezeu este crearea lui ca bărbat şi femeie (Geneza 1:27; 5:1-2). Crearea omului ca bărbat şi femeie arată chipul lui Dumnezeu prin

(1) relaţii interpersonale armonioase,

(2) egalitate între persoane şi egalitate ca importanţă, şi

(3) diferenţe în rol si autoritate.

A. Relaţii personale.

Dumnezeu nu a creat fiinţele umane pentru a trăi ca persoane izolate, ci, făcându-ne după chipul Lui, ne-a creat în aşa fel încât să putem realiza o unitate interpersonală în toate formele proprii societăţii umane. Unitatea interpersonală dintre bărbaţi şi femei îşi găseşte exprimarea deplină în căsătorie, unde soţul şi soţia devin din două persoane una singură (Geneza 2:24). Unitatea aceasta nu este doar una de natură fizică; ea este în primul rând spirituală şi emoţională. Faptul că Dumnezeu a creat două persoane distincte reflectă într-o anumită măsură pluralitatea Persoanelor Sfintei Treimi (Geneza 1:26).

B. Egalitate ca persoane şi importanţă
.

După cum Persoanele Trinităţii sunt egale în importanţa şi existenţa lor ca Persoane distincte, tot aşa bărbaţii şi femeile au fost creaţi de Dumnezeu ca să fie egali ca importanţă şi persoane (Geneza 1:27; 5:1-2). Bărbaţii şi femeile sunt făcuţi în egală măsură după chipul lui Dumnezeuşi au o importantă egală şi o valoare egală înaintea lui Dumnezeu.

Egalitatea cu care au fost înzestraţi bărbaţii şi femeile este subliniată într-un mod nou în Biserică. Duhul Sfant este revărsat peste Biserică (Fapte 2:17-18), iar atât bărbaţilor cât şi femeilor li se dau daruri ca să slujească în moduri deosebite (1 Corinteni 12:7). Egalitatea în biserică este subliniată şi prin ceremonia botezului. La Rusalii au fost botezati atât bărbaţii cât si femeile care au crezut (Fapte 2:41).

Lucrul acesta este important dacă ne gândim că în timpul Vechiului Legământ semnul că cineva aparţinea poporului lui Dumnezeu era circumcizia, care era făcută numai bărbaţilor. Noul semn al calităţii de membru al poporului lui Dumnezeu, semnul botezului, dat atât bărbaţilor cât şi femeilor, este o dovadă în plus că ambii fac parte în egală măsură din poporul lui Dumnezeu (Galateni 3:27-38).

C. Roluri diferite în familie şi biserică.

De-a lungul veşniciei, între persoanele Trinităţii a existat egalitate în importanţă, personalitate şi divinitate. Dar între persoanele Trinităţii au existat şi diferenţe, ca urmare a rolurilor asumate. Cu toate că cele trei persoane ale Trinităţii sunt egale în putere şi în toate celelalte atribute, Tatăl are o autoritate mai mare. Pavel realizează foarte clar paralela aceasta (1 Corinteni 11:3). După cum Dumnezeu Tatăl are autoritate peste Fiul, cu toate că cei doi sunt egali în divinitate, tot aşa, în căsătorie, soţul are autoritate asupra soţiei, cu toate căcei doi sunt egali ca persoane.

D. Implicaţii practice

1) Niciodată nu avem voie să credem că în biserică există cetăţeni de mâna a doua. Bărbat sau femeie, angajator sau angajat, negru sau alb, bogat sau sărac, sănătos sau bolnav, puternic sau slab, atractiv sau neatractiv, extrem de inteligent sau lent la învăţătură. Toţi sunt egali ca valoare înaintea lui Dumnezeu si ar trebui să aibă aceeaşi valoare unii în fata altora.

2) Când soţii încep să se comporte în mod egoist, aspru, dominator sau chiar abuziv şi nemilos, trebuie să-şi dea seama că acesta este un comportament distructiv şi contrar scopurilor pe care le are Dumnezeu pentru ei. Soţii trebuie să împlinească poruncile Noului Testament de a-şi iubi soţiile, a le cinsti, a le trata cu delicateţe şi a le pune pe primul loc în interesele lor.

3) Când soţiile se răzvrătesc şi manifestă resentimente fată de rolul de conducere în familie atribuit soţilor sau când se întrec cu soţii lor pentru a prelua conducerea în familie, atitudinea aceasta este un rezultat al păcatului şi va avea consecinţe distructive în căsătoria lor. O soţie care doreşte să se poarte în conformitate cu modelul lăsat de Dumnezeu trebuie să fie supusă soţului ei, să accepte ca el să fie conducătorul în casă şi să se bucure de acest fapt.

4) Dacă tirania din partea soţului şi uzurparea autorităţii de către soţie sunterori de agresivitate, există şi alte două erori, numiteerori de pasivitate. Privitor la soţ, eroarea este să nu iei iniţiativa în familie. Un asemenea soţ este tot mai absent (fie fizic, fie emoţional) de acasă, umplându-şi timpul aproape în totalitate cu preocupări străine familiei.Din partea soţiei, greşeala este să nu contribuie la procesul de luare a deciziilor în familie si să nu dorească să-şi îndrepte soţul, chiar dacă acesta face rău

5) Soţul trebuie să ţintească spre un rol de conducător iubitor, delicat şi responsabil în familia lui. Soţia trebuie să ţintească spre un rol de supunere activă, inteligentă şi bucuroasă faţă de autoritatea soţului ei. Evitând ambele genuri de greşeli şi urmând modelul biblic, soţii şi soţiile vor descoperi adevărata bărbăţie şi adevărata feminitate biblică şi astfel vor reflecta tot mai deplin chipului lui Dumnezeu în viaţa lor.

E. Întrebări pentru discuţie

1)  Ce ne împiedică  de la a ne accepta sau împlini rolurile biblice în familie sau biserică?
2)  În ce fel ne-ar putea ajuta modelul Sfintei Treimi să ne împlinim mai bine aceste roluri?
3)  În ce măsură distincţia de roluri din familie sau biserică se aplică şi rolurilor din societate?
4)  În ce măsură poate fi de acord un creştin cu mişcarea feministă (ca mişcare de „emancipare” socială a femeii)?






Alte articole asemanatoare:

Adauga comentariu:

Adauga comentariu nou





Inainte de a fi publicat, comentariul tau va fi moderat: din cauza numarului mare de mesaje de spam sau care nu au nici o legatura cu actualul articol, orice comentariu publicat, va fi moderat de catre administrator. Acesta va aparea pe site in urmatoarele 24 de ore.

 

Apreciem Decoratiuni si Aranjamente nunti Suceava, Silozuri cereale
Copyright © 2003-2012 Misiune.ro