De ce te miri creştine adeseori pe cale
Că n-ai succes în viaţă şi nici înaintare
Ce te frămânzi degeaba aşa ca o furnică
Pe care-o calcă vântul şi iarăşi se ridică?

Poporul lui Israel în drumul prin pustie
De ce a zăbovit atâta cât se ştie
Căci în patruzeci de ani de mers neâncetat
Puteau pământul roată să-l fi înconjurat

Dar ei cu răzvrătirea din inima stricată
Cu reaua lor pornire cu firea necălcată
Au supărat pe Domnul în batere de joc
De aceea i-a ţinut atâţia ani în loc.

Tu vrei înaintare. –Dar dacă te răzbuni
De clevetşti creştine şi încă cu minciuni
De şti că porţi păcate ascunse la mijloc
Atunci de ce te miri când ut rămâi în loc?

Mai bine te gândeşte şi la al tău sârşit
Căci mulţi israeliţi p cale au pierit
Şi dacă vrei în viaţă succes şi biruinţă
Întoarcete la Domnul cu post şi pocăinţă.