de Corneliu Livanu
( Psalmul 11 )

Cum puteţi să spuneţi sufletului meu :
“ Fugi în munţii voştri, nu la Dumnezeu !” ?
Eu găsesc scăpare numai la Isus ;
El pe-o stâncă tare paşii mi-a pus.

Cum puteţi să spuneţi sufletului meu :
“ Nu te vede nimeni, nu e Dumnezeu !” ?
El mi-a dat viţa şi-un dor nou în piept.
Cine e ca Domnul : mare şi-nţelept ?

Cum puteţi să spuneţi sufletului meu :
“ Cine te ascultă când te rogi mereu !” ?
Cel ce dă auzul, n-are el urechi ?
El este acelaşi din vremuri străvechi.

Cum puteţi să spuneţi sufletului meu :
“ Să te-ncrezi în Domnul este mult prea greu !” ?
Ce e greu în viaţă, sau mult prea uşor ?
Când slujesc în viaţa sunt biruitor.

Nu numai scriindu-I plin de zel şi har
Ca să-i fac pe alţii un mărgăritar,
Ci-mpunând în fapte voia celui sfânt
Eu îi sunt mireasă-n adieri de vânt.