“Mă gândesc la căile mele și îmi îndrept picioarele spre învățăturile Tale.” Psalm 119.59
Mai târziu, Charles Chiniqui a scris: “O, Doamne, Tu știi că Bibliei pe care am citit-o pe geÂnunchii mamei îi datorez, prin harul Tău infinit, cunoșÂtința adevărului de astăzi. Acea Biblie mi-a luminat iniÂma și mintea, lumină pe care niciun argument al oameÂnilor n-a putut-o birui.”
Aici se încheie istorisirea noastră din vremurile grele, când oamenii doreau să citească Biblia și le era interÂzis. Astăzi Biblia este la îndemâna fiecăruia. O citim, o prețuim? O, voi, mame, ce sfântă responsabilitate aveți de a vă lua copiii pe genunchii voștri și a le citi din Cartea lui Dumnezeu! Nu precupețiți niciun efort penÂtru această nobilă misiune! Urmările vor fi veșnice. Fericiți sunt cei ce pot spune împreună cu poetul:
Învață-mă s-ascult Cuvântul,
Stăpânul meu prea bun!
Chiar de s-ar despica pământul
și furios ar bate vântul,
învață-mă s-ascult Cuvântul
și lui să mă supun!
