“Benaia “¦ s-a pogorât în mijlocul unei gropi pentru apă unde a ucis un leu, într-o zi când căzuse zăpadă” (2 Samuel 23:20)
Benaia era unul dintre “vitejii” împăratului David. Din CV-ul lui citim:
“Benaia, “¦ om viteaz și vestit prin faptele lui mari “¦ s-a pogorât în mijlocul unei gropi pentru apă unde a ucis un leu, într-o zi când căzuse zăpadă”. Așa ceva se numește “curaj supranatural”.Cel mai mare curaj este să-l dovedești în fața fricii.
Cineva a spus: “Curajul este teama care și-a spus rugăciunile”. Când știi că Dumnezeu ți-a vorbit în mod limpede, în acea clipă ești umplut de credință. Coloana ta vertebrală se întărește. Dar apoi, când mergi prin credință, te întâlnești cu leii fricii. “Dar dacă asta nu va funcționa? Dacă greșesc? Ce vor spune oamenii?” Brusc ești atacat de “ce se întâmplă dacă”.
Mark Twain a spus: “Curajul este rezistența la frică, stăpânirea fricii și nu absența fricii”. Trebuie să te decizi dacă devii un om care luptă ““ sau un om care se îngrijorează. Nu există cale de mijloc. Când te confrunți cu o criză de sănătate, cu o criză familială sau cu o criză financiară, fie alegi să te bazezi pe Cuvântul lui Dumnezeu și să lupți, fie să cedezi în fața fricii.
Pe pământ nu vom înțelege niciodată deplin de ce oamenilor buni li se întâmplă lucruri rele. Dar noi știm că Dumnezeu este bun ““ în orice vreme! Deci când ți se întâmplă lucruri rele, fie cedezi în fața fricii și o lași să-ți distrugă pacea și starea de bine, fie vei deveni un luptător înarmat cu Cuvântul lui Dumnezeu și te vei ridica împotriva lor.
Când teama amenință să-ți acapareze mintea, stai în picioare împreună cu psalmistul și spune: “Ori de câte ori mă tem, eu mă încred în Tine” (Psalmul 56:3).
