„Să sprijiniți pe cei slabi”
(1 Tesaloniceni 5:14)

În toate școlile se găsesc băieți și fete cu probleme și cu neajunsuri. Unii dintre ei au probleme fizice sau psihice, alții nu învață bine, iar alții pur și simplu nu reușesc să-și facă prieteni și să-și găsească un loc confortabil în mediul școlar. (Același lucru este valabil la locul de muncă și la biserică).

Întrebarea fundamentală este următoarea: ce trebuie să facă profesorii când văd că un astfel de copil este ridiculizat și luat peste picior de ceilalți din grup? Unii ar spune: „Copiii rămân copii. Nu te băga și lasă-i pe copii să-și rezolve singuri diferențele”. Biblia, însă, spune că noi trebuie să-i „sprijinim pe cei slabi.”

Când un profesor puternic și iubitor vine în ajutorul celui mai puțin respectat copil din clasă, are loc ceva dramatic în climatul emoțional din clasă. Toți copiii par să elibereze un oftat audibil, a eliberare. Același gând licărește în mintea mai multor copii: „Dacă acel copil stă la adăpost față de ridiculizare, atunci și eu sunt la adăpost”.

Prin faptul că ia apărarea celui mai puțin popular copil din clasă, profesorul demonstrează că respectă pe toată lumea și că va lupta pentru toți cei ce sunt tratați pe nedrept. Una dintre valorile cele mai prețuite în rândul copiilor este dreptatea. (Și adulții o prețuiesc!) Pe de altă parte, ei se simt foarte stânjeniți într-o lume a nedreptății și a abuzului. De aceea, când îi învățăm pe copii bunătatea și respectul față de ceilalți, prin faptul că insistăm pe „regula bunului simț” în sala de clasă, noi așezăm în copii un fundament pentru bunătate în lumea de adult care va urma.

Așadar, oriunde te-ai situa astăzi, dă-ți toate silințele „să îmbărbătați pe cei deznădăjduiți; să sprijiniți pe cei slabi, să fiți răbdători cu toți”.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.