” Apoi a zis lui Toma: “Adu-ti degetul încoace, si uita-te la mâinile Mele;si adu-ti mâna, si pune-o în coasta Mea; si nu fi necredincios, ci credincios.” Drept raspuns Toma i-a zis:” Domnul meu si Dumnezeul meu!” Ioan 20:28
Atunci când citesc relatarea evanghelistului Ioan, despre îndoiala si necredinta lui Toma, sunt multi crestini care îsi zic: ” Mie nu mi se poata întâmpla asa ceva!”
Când auzim aceasta declaratie, trebuie sa întelegem ca cei ce cred ca sunt mai credincioasi decît Toma, au uitat de declaratia Domnului Isus care dupa marturisirea lui Toma a spus: ” Tomo; pentru ca M-ai vazut, ai crezut. Ferice de cei ce n-au vazut si au crezut.”
Potrivit acestei declaratii, Domnul Isus îi numeste fericiti nu pe cei ce se considera mai tari decât Toma, ci pe acei credinciosi care desi înca n-au primit nici o dovada vizibila, sunt plini de credinta.
Domnul Isus nu-i numeste fericiti pe cei ce au primit multe dovezi ca sa poata sa creada, ci pe acei care în ciuda greutatilor si-a necazurilor pe care le întâmpina, au ales sa conteze pe Cuvântul Scripturii si sa astepte cu încredere raspunsul lui Dumnezeu, chiar daca n-au primit înca nici un semn .
Acestia sunt cei mai binecuvântati oameni de pe pamânt, pentru ca ei misca lucrurile spre înnainte, prin puterea credintei. Ei vad dinainte ceea ce Dumnezeu urmeaza sa împlineasca si traiesc în prezent bucuria biruintei viitoare.
Te numeri printre acesti oameni ?
Rugaciune. Dumnezeul dragostei; iarta-mi îndoiala si necredinta inimii si ajuta-ma sa cred cu adevarat fara a astepta semne, pentru ca sa pot trai bucuria biruintei împreuna cu Tine. Amin
